24 octombrie 2013

Despre imaginea pe care o avem despre noi insine! (Viktor Frankl, Search for meaning - video)

 Dacă vedem omul aşa cum este, o să îi facem mai mult rău. Dar dacă îl vedem aşa cum ar trebui să fie, atunci îl facem capabil de ceea ce poate deveni.” - Goethe
Stephen R.Covey, constata in partea a II-a a cartii "Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace. Lectii importante pentru schimbarea personala" ca "Nu suntem una cu ceea ce simtim. Nu suntem una cu starile noastre de spirit, nu suntem una nici cu gandurile noastre".  Si trebuie sa ii dam dreptate!
Caci facultatea de a constientiza ne ingaduie sa stam deoparte si sa examinam chiar modul in care ne "vedem" pe noi, "paradigma fundamentala a eficientei" ce ne afecteaza atat atitudinile si comportamentul, ci si felul in care ii percepem pe ceilalti. Ea devine "harta" dupa care citim natura umanitatii. 

Fapt este ca, pana ce nu luam in considerare felul in care ne vedem pe noi (si pe ceilalti) nu vom putea intelege felul in care ceilalti se vad pe
ei insisi si lumea lor, nici felul in care se simt pe ei si lumea lor. Fiind constienti de aceasta stare de fapt, ne vom proiecta - fara sa vrem sau sa ne dam seama - propriile noastre intentii asupra comportamentului lor - si ne vom crede "obiectivi" ... Iar acest fenomen ne limiteaza considerabil potentialul personal si capacitatea de a crea legaturi cu ceilalti.

Si atunci, cum putem face sa avem o imagine cat mai adevarata despre noi?

Viktor Frankl, autor al cărţii “Omul în căutarea sensului vieţii” (bestseller în peste 9 milioane de exemplare vândute), a fost un eminent psihiatru si un ganditor crescut in traditia psihologiei lui Freud (care postuleaza ca tot ce ti se intampla  in copilarie iti modeleaza caracterul si personalitatea si, de fapt, iti guverneaza intreaga viata. Limitele si parametrii vietii tale sunt fixati o data pentru totdeauna si nu prea iti sta in putere sa le modifici). 

Frankl este  fondatorul logoterapiei, considerată cea de-a treia şcoală vieneză de psihoterapie, dar fiind evreu, a fost inchis in lagarele naziste ale mortii, unde a trait situatii cutremuratoare greu de imaginat sau de descris. Parintii, fratele si sotia au murit sau au fost gazati, iar in afara lui si a unei surori, toti membrii familiei i-au fost ucisi.

Intr-o zi, cand se afla singur si gol in cusca inghetata, a simtit mijindu-i in constiinta ceva ce mai tarziu avea sa numeasca "ultima dintre libertatile umane", o libertate pe care nici calaii nazisti nu i-a puteau lua, si anume, identitatea sa! Identitatea sa fundamentala era intacta, putand hotara in forul sau interior daca aceste evenimente aveau sa-l afecteze, sau nu. Intre ceea ce i se intampla - un stimul - si raspunsul sau se afla libertatea sa, puterea de a alege acest raspuns.
In aceste imprejurari , Frankl a facut uz de inzestrarea umana a constientizarii, si a descoperit "cum cel mai mare cadou pe care ni-l putem face noua insine este sa ne dăruim unui sens extern. Caci avem libertatea de a opta!" Aceasta exprima faptul ca in calitatea noastra de fiinte umane, suntem raspunzatori de vietile noastre.
Prin aprofundarea logoterapiei, Viktor Frankl a fundamentat o nouă abordare în psihoterapie, la baza căreia stă căutarea de catre om a sensului vieţii (search for meaning of life) de care avea sa vorbeasca si Wyne Dyer in The Schift.
Astfel, Frankl argumentează faptul că oamenii sunt într-o căutare “disperată” să-şi găsească un sens în viaţă, iar din momentul în care îşi găsesc unul, vor face tot posibilul să îl atingă, lucru ce va duce către o schimbare în bine a comportamentului acestora.


Multumesc Gabriel Nechita, 1 Carte pe saptamana pentru acest video!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu