16 decembrie 2012

Dor De Joaca Si ... Jocuri Ale Memoriei!

Cum Poti Sa Iti Imbunatatesti Performantele Intelectuale Ale Creierului? Fitness mental, sau cum să gândești mai bine?


logo-ro

Cu siguranta ca ti-ai pus intrebarea, si nu o data, "Cum as putea să imi îmbunătățesc performanțele intelectuale ale creierului  – memoria,atenția, auto-controlulestimarea, luarea deciziilor, multitasking-ul?

Ceea ce iti voi propune mai departe, nu sunt neapărat sfaturi 100% științifice, dar in mare parte, sunt concluzii ale unor lecturi bine documentate pe care le-am studiat si analizat pe Internet. Voi recomanda și linkuri către unele jocuri si produse pe care le puteti gasi pe site-ul BrainFitness, cel mai bun site recunoscut de jocuri si simulari pentru antrenarea memoriei, a atentiei, a auto-controlului, luarea deciziilor si chiar efectuarea de estimari sau ... multitasking!!!

Memoria – memoria e unul din elementele care te ajută să ai un IQ mai bun. Există un mit care zice că IQ-ul e fix. Dacă la 13 ani am IQ 120, tot atât voi avea și la 28 și la 49 și la 64. Ei bine, se pare că este doar un mit, IQ-ul poate varia, și îl poți influența.

  • Un prim sfat pe care l-aș da ar fi să variezi lucrurile. Când mergi în oraș, ia-o pe alt drum. Variază mijloacele de transport în comun. Schimbă trotuarul pe care mergi în fiecare zi. Mergi mai încet. Mergi mai repede. Caută soluții pentru variație, sunt multe (OK, trebuie să fii atent și la siguranța ta, nu te apuca să treci strada pe roșu, sau să mergi fără să te uiți pe unde mergi, că e ceva nou. Variație cu limită, totuși). Apoi apucă-te de învățat lucruri noi. Învață să cânți la un instrument muzical. Folosește simțuri și organe pe care nu le folosești frecvent – scrie cu stânga, învață să dansezi, mergi la o degustare de vinuri, mergi în florării, studiază arta. Încearcă să duci lucrurile cât mai divers. De exemplu, legat de audiție – ascultă alt gen de muzică, cântă chiar tu, învață notele, învață la rândul tău pe altcineva să cânte, mergi la concerte la care nu mergi de obicei, intră într-un magazin cu instrumente de înaltă definiție audio și ascultă cum se pot auzi niște boxe, citește despre cum să dirijezi o orchestră, dirijează un cor, înscrie-te într-un cor, variază locurile în cor, cântă pe voce groasă, cântă pe voce subțire, fă vocalize. Și lista poate continua. Ca idee și principiu general – fă lucrurile cât mai diferit. Te ajută să crești memoria.
  • Dacă vrei să îmbunătățești memoria pe anumite lucruri specifice (liste de lucruri de cumpărat, numere de telefon, date fixe pentru școală, enumerări pentru școală), există procedee mnemotehnice. Să luăm ca exemplu lista cu cele mai bune zece romane din SUA din 2010. Cum memorezi lista asta?
    • The Girl Who Kicked the Hornet’s Nest de Stieg Larsson
    • The Confession de John Grisham
    • The Help de Kathryn Stockett
    • Safe Haven de Nicholas Sparks
    • Dead or Alive de Tom Clancy
    • Sizzling Sixteen de Janet Evanovich
    • Cross Fire de James Patterson
    • Freedom de Jonathan Franzen
    • Port Mortuary de Patricia Cornwell
    • Full Dark, No Stars de Stephen King
    • Poți să faci o povestire pornind de la o enumerare. Astfel, în loc să reții titlurile, alegi un cuvânt și faci o povestire. Tehnica presupune să exagerezi cât mai mult când faci descrierile. Exemplu de povestire pentru primele 4 lucrări: Fata mea a plecat din cuib. Am simțit asta foarte puternic și am fost nevoit să mă confesez. Preotul la care m-am confesat avea un ajutor. Cu toate că m-am confesat nu mă simțeam în siguranță.
    • Să grupezi lucrurile, conform unui criteriu (de exemplu, toate cuvintele cu o anumită literă, sau toate animalele dintr-o enumerare). În lista de mai sus, poți grupa întunericul cu moartea și cu port mortuary. Poți grupa titlurile care încep cu “The”. Poți grupa autorii în funcție de tipologia lucrărilor. Poți grupa autorii care au prenume cu J.
    • Poveste în spațiu - aici îți imaginezi o structură bine-cunoscută ție și încerci să asociezi structura respectivă cu ce ai de memorat. Luăm primul titlu. Poți asocia Girl cu biroul tău. Lovitura o poți asocia cu ușa. Cuibul cu locuința văzută de la distanță. Albina cu aranjarea borcanelor din debara. Apoi faci o povestire, cu imagini cât mai vii – Biroul spațial de pe nava Voyager Enterprise avea o problemă cu ușa. Văzută din afară, nava părea ca un cuib de albină. Deschizând totuși ușa biroului, am descoperit că în interior se afla unui cuib.
    • Asocieri – poți asocia litere / cifre. De exemplu, în lista de mai sus să zicem că vrei să reții toate inițialele. SL pentru Stieg Larsson, JG pentru John Grisham ș.a.m.d. Poți lua inițialele SLJGKSNSTCJEJPJFPCSK și să te “joci” cu ele. Poți face alte cuvinte pornind de la inițiale – Singur Lângă Jertfa Glorioasă a Kilometrilor … Sau poți să faci cuvinte fără vocale SaLa JiGăia KiSs in NiSTe … Pe același principiu, se pot face asocieri grafice – ai o imagine în minte, și asociezi pentru fiecare element important al imaginii mentale lucruri din enumerarea ta. Pe tema asta, există metoda lui Loci.
  • Trăiește sănătos. Adoptă un regim de viață cât mai sănătos – dormi suficient, nu te stresa, mănâncă sănătos, bea suficientă apă. Vei avea beneficii inclusiv pe partea de memorie.
  • Fă sport – ajută la foarte multe lucruri, inclusiv la memorie. Ajută și la atenție și și la alte procese.
  • Mănâncă lucruri care ajută la memorie - alimente care conțin antioxidanți (de exemplu – fructe de pădure, ceaiuri sau salate), alimente cu acizi grași (pentru somonul e foarte bun pentru asta, dar și nucile, semințele, avocado sau uleiul de măsline. Gălbenușul de ou e și el bun pentru creier, dar mai ales miez de nuci!!).
  • Învață ceva nou zilnic. Fă-ți un obicei din asta. Caută să înveți ceva nou. Memorează o poezie. Învață un rând din tabelul periodic al elementelor. Memorează 10 numere de telefon importante pentru tine. Memorează 5 coduri poștale ale unor persoane cărora le trimiți des scrisori/colete. Învață un cântec. Alege ceva ce îți place și propune-ți, zilnic, să înveți ceva nou.
  • Fă repetiții. Dacă vrei să ai o memorie bună, repetă lucrurile. Acest lucru te va ajuta să ai o memorie mai bună.
  • Implică și alte simțuri – nu te baza strict pe memoria vizuală. Imaginează-ți mirosuri. Încearcă să fii atent la sunete.
  • Fii atent la lucrurile din jurul tău. Discut mai jos despre atenție, e un proces important pentru o memorie cât mai bună.
  • Dacă vrei să înveți pentru examen, stabilește-ți o zonă doar de învățat. Mergi la bibliotecă și alege o zonă. Stai pe un scaun pe care nu stai de obicei. Fă-ți un cadru dedicat învățării. Fă doar asta – loc pentru învățat.
  • Dacă vrei să memorezi un curs pentru examen, e foarte important ca acel material să fie bine structurat și organizat.Dedică-ți un timp pentru organizarea informației.
  • Învață tu pe altcineva – paradoxal, dacă vrei ca tu să știi mai multe despre un anume subiect, e important să poți să îi înveți pe alții pe tema subiectului respectiv.
  • Folosește muzica – te poate ajuta, paradoxal, să memorezi mai bine.
  • Ca suplimente alimentare, mă feresc să dau vreo soluție. Sugestia mea ar fi să vorbiți cu un farmacist / doctor pe tema asta.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Memoria, jocurile:

Atenția – cum să te concentrezi mai bine?

  • Stai în starea de prezent. Încearcă să eviți să îți faci griji cu privire la viitor sau te răscolească amintirile. Încearcă să trăiești în clipa de față. Când mănânci, observă mâncarea, gustul ei, cum intră în contact cu limba ta, cum se simte gustul pe papile, cât de mult o mesteci, cât de încet mănânci, cum o înghiți, savurează-i gustul și fii atent la el. Când mergi, uită-te la drum, fii atent la ce vezi în jurul tău, ascultă sunetele. E unul din cele mai bune sfaturi pentru a nu fi împiedicat și neatent cu lucrurile. Dacă în momentul în care apuci un obiect, ești atent la cum faci asta, riscul să îl scapi pe jos scade dramatic.
  • Meditează. Fă Yoga sau practică o altă formă de meditație. Te va ajuta să îți crești abilitatea de concentrare, să îți formezi mintea să gândească în tiparele pe care ți le propui. Fii atent la cum gândești, uită-te cu atenție la modalitatea ta de a gândi. Meditația te poate ajuta în acest sens. Pare paradoxal, dar în secolul XXI, când ai posibilitatea să controlezi o mulțime de lucruri în jurul tău, fix mintea și gândurile sunt cele mai greu de controlat.
  • Devino curios despre lumea din jurul tău. Când mergi pe stradă, uită-te la oameni. Sau la arhitectura clădirilor. Sau la starea vremii. Sau la mașinile care circulă pe stradă. Sau la sunetele din jurul tău. Sau la mirosuri. Sau la lucrurile pe care le calci. Sau la lucrurile care se schimbă de la o zi la alta. Sau la cum se vede un obiect din diferite unghiuri. Sau la cățeii vagabonzi. Sau la vrăbii. Sau la stâlpii de telefon. Sau la vitrinele magazinelor. Găsește-ți ceva ce îți place și caută să afli cât mai multe despre acel lucru. Apoi schimbă. Și schimbă din nou. Și caută să găsești un lucru frumos și plăcut ție în fiecare zi ce trece.
  • Elimină lucrurile care te distrag - la calculator elimină notificările. În casă, redu totul la un minim dorit. Dacă vrei să te concentrezi pe un anumit lucru, fă asta mai ușor eliminând totul în jurul tău. Oprește telefonul și Internetul. Fă treaba pe care o ai de făcut cu cât mai puține opțiuni de a te lăsa deranjat de ceva. Când te întrerupi dintr-un proces, e relativ dificil să îți revii la starea de concentrare pe care ai avut-o înainte de a începe acea activitate.
  • Atenția poate fi exersată și în condiții cu mulți stimuli. Dacă practici intens, cu timpul vei putea ignora lucruri care, în mod normal ar trebui să îți fure atenția. Sigur, e mai obositor, dar poți avea performanțe inclusiv pe partea asta.
  • Să zicem că ești la conferință sau un curs, și vrei să ai o atenție mai bună. Cum faci? Soluția e cât se poate de simplă – notează-ți lucruri. Ia un pix / stilou / creion și pune lucrurile pe hârtie.
  • Dă-i voie minții tale să aibă pauze. Nu te concentra tot timpul. Acordă-ți timp de visare, imaginează-ți lucruri. Asta, paradoxal, te ajută să te concentrezi mai bine când ai nevoie. Da, am zis bine – dacă îți dai voie să nu ai nicio concentrare din când în când, când chiar îți propui să te concentrezi, vei reuși asta mult mai bine.
  • Ia pauze complete. Nu lucra pe perioade lungi de timp fără să te ridici de la masă, concentrat pe aceeași sarcină.
  • Mestecă gumă. E un sfat cât se poate de serios, dacă mesteci gumă îți poți crește abilitatea de a memora lucruri și de a te concentra mai bine.
  • E bine, dacă vrei să crești concentrarea pe un anumit aspect, să îți stabilești obiective – “vreau, la sfârșitul conferinței, să fi înțeles top 3 idei” / “vreau, în urma vizitării orașului, să pot descrie în detaliu 3 persoane” / “vreau, la sfârșitul conversației, să pot spune 3 lucruri despre persoana cu care am comunicat”.
  • Jocurile video pot ajuta la dezvoltarea atenției. Să mai zică cineva că gamer-ii nu fac nimic productiv. 
  • Citește cărți. Uluitor, s-a demonstrat că oamenii care citesc mai mult își folosesc mai intens abilitatea de a observa lucrurile și, prin urmare sunt mai atenți și se concentrează mai ușor.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Atenția, jocurile:

Auto-controlul – există o corelație mai mare între auto-control și succes decât între abilități și succes. Dacă te poți motiva și controla în acțiunile tale, poți avea succes mai mult în viață.

  • Un prim lucru este să analizezi foarte bine lucrurile. De obicei, dacă nu ai auto-control, nu e la modul general “nu pot face nimic din ce îmi propun”, ci e pe anumite lucruri “nu pot să mă abțin să nu citesc tabloide”. Apoi, e bine să știi foarte clar motivul pentru care vrei să oprești o activitate – “dacă citesc tabloide, aflu lucruri neinteresante, voi fi tentat să bârfesc, stilul e foarte negativist, pot citi lucruri mult mai utile mie”. Apoi, pur și simplu analizează lucrurile – vezi care sunt obiceiurile tale, studiază foarte bine motivația, analizează ce câștigi când faci o activitate și ce câștigi când nu faci acea activitate. Da, primul pas e pur cognitiv – analizează situația în detaliu.
  • Înlătură, pe cât posibil legăturile emoționale pozitive cu obiceiul de care vrei să scapi. Adică, dacă tu când fumezi ieși la taclale cu colegii de muncă și fumezi în oraș, într-o companie plăcută, iar dacă nu ai mai fuma, ai pierde toate lucrurile astea, îți va fi greu să renunți. Dacă tu când citești tabloide, de fapt, te relaxezi foarte mult și stai foarte OK în mintea ta, iar când citești lecturi mai avansate te concentrezi foarte tare și ești obosit, iarăși, îți va fi greu să îți justifici că, pe termen lung, o să îți fie mai bine să citești lucruri mai avansate. Caută soluții să elimini factorii emoționali.
  • Motivează-te. Soluția nu e externă aici, e internă. Tu trebuie să te motivezi pe tine însuți. Fă un efort și fă ce ți-ai propus.
  • Poate cel mai important element de succes în auto-control este obiceiul. Să îți poți face un obicei din ceva – asta e soluția pentru majoritatea lucrurilor ce țin de auto-control. “Am obiceiul să …”. Fă din asta un obicei, află ce te ține în loc și corectează.
  • Crește-ți abilitatea de a gândi abstract. Ideea e cu auto-controlul e că lucrurile sunt foarte clare în fața ta – ai țigara în față, ai dulciurile în față, ai televizorul în față, ai fast food-ul în față. Totul e la îndemână. Pe de altă parte, să îți poți imagina că te vei simți bine dacă ai un corp sănătos, dacă ai o minte mai bună și dacă trăiești fericit la 75 de ani – asta cere o abilitate de abstractizare. Te ajută aici lucruri pentru a îți crește inteligența. Citește, scrie, mergi la conferințe. Perfecționează-te și devino mai bun. Nu neapărat concret, la meseria ta, ci și în general – devino un om mai inteligent, cu mai bune abilități de abstractizare.
  • Ieși din zona de confort. Încearcă lucruri noi. Experimentează. Testează lucruri pe care nu le-ai mai făcut. Caută să ai o abordare nouă pentru tine. Schimbă ceva. Lucrul acesta te poate ajuta să te obișnuiești cu starea de non-confort și să poți trata cu auto-control lucruri obișnuit. Îți vei crește imunitatea la lucruri noi pentru tine.
  • Nu te victimiza. Nu zi despre tine “eu nu pot să fac nimic”, și să folosești asta ca o scuză pentru chiar a reuși să nu faci nimic. Dacă standardul tău e nul – “sunt la zero, nu sunt în stare de nimic”, acolo vei ajunge. Dacă îți propui lucruri ceva mai înalte (sau mult mai înalte), ai șanse să le atingi.
  • Fă-ți cadouri. Dacă reziști 7 zile consecutive fără să bei alcool, fă-ți un cadou pe care ți l-ai reprimat. Dă-ți voie să te bucuri de succesele tale.
  • Ca să te motivezi, evită afirmațiile negative – evită să zici “nu fumez, stop fumatului, mă opresc din fumat”. Caută partea pozitivă a obiceiului cel nou “am plămânii curați, voi trăi 90 de ani, am dinții curați, miros plăcut, sunt într-un cerc al celor merituoși, am mai mulți bani”.
  • E bine să îți alegi bătăliile. Dacă ai 3 vicii, și două sunt minore, iar unul are impact major în viața ta, poate ar fi bine să începi cu eliminarea viciului mai problematic.
  • Fă-ți planuri în scris. Mai degrabă să te bazezi pe memorie (vezi prima parte a articolului curent), poate ar fi indicat să îți așterni planurile pe hârtie. Detaliază ce se va întâmpla cu planul tău când îl vei duce la bun sfârșit.
  • Folosește de emoții puternice pentru a crește auto-controlul. De exemplu, pe plan spiritual, dacă crezi în rai și iad, poți folosi asta “dacă voi fi alcoolic în continuare, pot ajunge în iad din cauza asta”.
  • Ia o mică pauză înainte să acționezi. Nu acționa pripit. Gândește-te de două ori înainte de a spune ceva rău.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Auto-controlul, jocurile:

Estimarea

  • Ca prim sfat, ar fi ca un proiect mare să fie împărțit în bucăți mai mici. Dacă ai de estimat cât va dura un proiect, împarte-l întâi în mini-proiecte, care pot fi estimate mai ușor.
  • Încearcă să faci ca fiecare mini-proiect să aibă o durată rezonabilă. Nu fă un task care durează 30 de ore, împarte-l în mai multe secvențe.
  • Fă, de asemenea, un plan general al proiectului. Un schelet – un trunchi. Îți va fi mai ușor să te ghidezi în cadrul proiectului, vei ști unde te afli la un moment dat.
  • E bine să înțelegi foarte clar în ce te bagi. Analizează cu precizie lucrurile care pot influența proiectul. Dacă nu ai nicio experiență cu lucrul în agricultură, poate nu ar fi cazul să fii tu persoana care face project management pentru un proiect agricol. Sau, cel puțin află lucrurile pe care ar trebui să le știi printr-un consultant.
  • Apoi, e bine să lași un buffer, o marjă de eroare. Nu considera că vei estima 100% exact lucrurile. În project management, există un buget pentru cheltuieli neprevăzute. Sigur, nu poți pune 50% din proiect drept cheltuieli neprevăzute, dar în limite rezonabile lasă-ți un loc de eroare.
  • Legile lui Murphy sunt, ca principiu general, greșite. Și, cu toate acestea, e bine să te gândești și la partea negativă – dacă site-ul nu se termină la timp? Dacă cartea nu e gata în timpul estimat? Dacă drumul durează mai mult? Dacă prețul e mai mare? E bine să ai și pentru asemenea întrebări un răspuns. Nu poți să prevezi totul, dar poți să te asiguri că o parte din lucrurile care pot merge greșit nu vor face asta.
  • Află ce task depinde de cine. Dacă repari un calculator, și ai nevoie de o șurubelniță, și bugetul pentru șurubelniță trebuie aprobat, iar pentru bani e nevoie ca cei de la vânzări să vândă un anumit procent pe săptămână, atunci ai aici niște interdependențe. Degeaba te duci să repari PC-ul, dacă ai nevoie de un lanț întreg de evenimente înainte ca procesul să se întâmple. Cum am spus mai sus, ai nevoie să înțelegi bine proiectul.
  • Analizează istoricul - dacă vrei să estimezi un proiect, uită-te cât au durat, de exemplu, proiecte anterioare. Dacă vrei să estimezi cât îți va lua să înveți să înoți bine, întreabă antrenorul care este media pentru acel sport pentru alți practicanți.
  • Caută să înțelegi ce poate opri un proiect și să eviți asta. Dacă imprimanta într-un caz din trei printează greșit, și asta duce la probleme cu contabilitatea, și asta întârzie plățile, caută să rezolvi problema asta. Identifică lucrurile care pot face un proiect să se desfășoare în timp mai mare decât cel estimat inițial.
  • E bine să ai un sistem de monitorizare a taskurilor în timp real – să știi foarte clar, în orice moment, care e statusul general al proiectului și cine ce face pe un anumit task.
  • Ca să estimezi timpul, poți măsura global – pornești de la proiect, în mod general, și mergi în jos, defalcând pe taskuri. Să zicem că estimezi că o carte durează un an. Pornind de aici, estimezi timpul pentru un capitol. Poți porni însă și invers, de la detalii spre proiectul global. Poți estima că scrii 14 pagini pe săptămână, și că corectezi / verifici tot 14 pagini pe săptămână (dar nu poți face taskurile în același timp). Asta înseamnă că o carte de aproximativ 365 de pagini o vei face în aproximativ un an. O altă metodă ar fi metoda comparativă - întrebi: “Cât durează să se realizeze, de la scriere la lansare, o carte în domeniul X?”. Afli răspunsurile și compari cu stilul tău de lucru.
  • Pune întrebări – dacă nu ești 100% sigur de anumite date, nu lăsa lucrurile așa – pune întrebări și află lucrurile care lipsesc. Caută să vezi o situație din mai multe unghiuri, te poate ajuta să iei o decizie bine informată.
  • Dă-ți o probabilitate de succes și eroare. E un lucru să estimezi că proiectul va dura 29 de zile, cu eroare permisă de 5% și altceva să estimezi 35 de zile cu eroare permisă de 30%.
  • Poți face mai mult de un scenariu – poți avea un scenariu realist, unul pesimist și unul optimist. Te pot ajuta aceste lucruri să iei o decizie informată.
  • Stabilește borne de succes – la 20 de zile de la început / la 30 de zile de la început / la 40 de zile de la început – poate fi o soluție. Sau, și mai bine, pe proiecte mai mari – terminare wireframe site, terminare grafică site, terminare codare site, terminare copiere site pe server. Dacă poți pune și procente – 12% terminat -, e încă și mai bine.
  • Îmbunătățește-te pe măsură ce trece timpul. Exersează, pune lucrurile în practică, adună feed-back și învață din erorile tale. Dacă tu ai estimat că proiectul va dura 23 de zile și a durat 24, evaluează ce s-a întâmplat. Dacă costul estimat de tine a fost cu 30% mai mic/mare decât cel real, asigură-te că pe viitor vei învăța din estimarea greșită și nu vei repeta eroarea.
  • Evită să ghicești. Caută să ai, pe cât posibil, niște surse și informații pentru estimările tale. Nu spune că proiectul va dura 20 de zile pentru a fi terminat, dacă nu ai nicio idee despre asta.
  • Nu uita de sarcinile administrative. Când vinzi un proiect, sunt și facturi, chitanțe, înregistrări contabile. Când livrezi un proiect, există timpi pentru discuții, întâlniri, discuții telefonice.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Estimarea, jocurile:

Luarea deciziilor – Există o estimare care zice că oamenii își folosesc doar 10% din capacitatea creierului. S-a dovedit că estimarea e greșită, și că este doar un mit. Nu strică însă să conștientizezi că poți să îți îmbunătățești abilitatea de a lua decizii dacă faci eforturi conștiente în acest sens.

  • Un prim sfat ține de efectul Placebo, care în acest caz e foarte eficient – dacă îți imaginezi că poți deveni mai inteligent și poți lua decizii mai bune, ei bine, chiar asta se întâmplă. Stabilește-ți mental o imagine de-a ta cu tine având succes, fiind inteligent și luând decizii mai bune și … asta se va întâmpla.
  • Ia în considerare alternativele. Nu analiza o acțiune strict din prisma consecințelor ei, analizează și scenarii alternative.
  • Un alt sfat ar fi să iei decizii într-o stare pe care o poți controla. Dacă mergi într-un supermarket în timp ce îți este foame, vei avea tendința de a cumpăra mai multe lucruri. Dacă ești obosit după o zi de muncă, nu mai ai energia să alegi produsele într-adevăr utile ție. Dacă ești supărat, nervos și trist, nu compensa asta cumpărându-ți două găleți de înghețată, dacă tu îți propui să trăiești sănătos și să pierzi din greutate.
  • Caută să gândești în termeni de acțiune, dacă scopul tău e să livrezi rezultate. Fii orientat spre scop și rezultat.
  • Corelația nu înseamnă cauzalitate – e un principiu foarte des întâlnit de analiză a datelor. Faptul că vezi o legătură între două evenimente, nu înseamnă că evenimentul A l-a determinat pe B sau B pe A. Poate fi un al treilea eveniment, C, care le determină pe amândouă, și nu neapărat pe amândouă în același timp.
  • Dacă ți se pare mai logic, fă estimări – nu spune că un proiect va dura 29,5 zile, că un task durează 3 ore și 48 de minute. Pune niște estimări – o lună și 4 ore. Desigur, depinde de task și de gradul de automatizare. Poți ști 100% sigur că o imprimantă listează o pagină în 2,8 secunde. Dar nu poți fi sigur că un creativ va produce o reclamă în exact 2 ore și 15 minute, pentru că asta e media.
  • Încearcă să ieși din starea ta de la un moment dat. Caută să ai o minte lucidă și limpede. Evită să iei decizii strict pe baza propriilor tale prejudecăți.
  • Acceptă responsabilitatea unei acțiuni și învață din ea.
  • Pune în balanță, cu plusuri și minusuri, consecințele unei acțiuni oarecare.
  • Expune-te la greșeli. Dacă te poți deplasa perfect, dacă iei mereu deciziile cele mai bune, dacă nu ai nicio problemă, abilitatea ta de a învăța e redusă. Când ai deja abilitatea de a juca bine tenis și joci cu jucători mai slabi decât tine, nu vei progresa. Soluția e să te expui la medii în care poți învăța prin greșeli. Joacă cu jucători mai buni decât tine. Când ai progresat, joacă cu jucători semi-profesioniști. Apoi cu jucători profesioniști, dacă scopul tău e să te perfecționezi la tenis. Dacă ești foarte bun pe comunicare verbală, dar ai abilități scăzute de raționalizare, învață din greșeli și apucă-te să raționalizezi. Sau, și mai bine, devino expert în comunicare. Mergi la training-uri în domenii noi. Comunică cu public nou. Testează noi posibilități de a comunica. Așadar, ca o concluzie la acest punct. Dacă ești la nivelul 30 în IT, să zicem, și vrei să te perfecționezi, supune-te la condiții care să te crească spre 50, apoi spre 70, apoi spre 100 în nivelul tău. Nu mergi pe sisteme în care și să fii la nivelul 15 în IT e suficient. E aici o notă, totuși – în școală să zicem că erai de 10 la 8 materii, de 8-9 la 5 materii și de 6 la 2 materii. Profesorii și părinții au tendința de multe ori să te pună să te dezvolți la materiile unde ai 6? (“Cum? Ai 10 la mate și 6 la chimie? Învață chimie!”) O soluție mai atipică și, poate, mai bună, ar fi să înveți, de fapt, lucrurile la care ești deja expert. Dacă ai 10 la matematică, informatică latină, sport și desen, iar din toate astea tu ești pasionat de matematică, poate ar fi o idee ca, în loc să crești de la 6 la 9 la chimie, să te concentrezi să crești 10-le la matematică. Participă la concursuri și olimpiade, rezolvă probleme dificile, caută pe Internet pe tema asta, devino expert în domeniul respectiv. Îți va face și ție o mare plăcere și vei avea și performanțe. În orice caz însă, dacă ai 10 la 8 materii, nu te compara cu cei care au 10 la 3 materii și să zici “da, e suficient unde sunt eu”. Compară-te cu șeful de promoție, dacă obiectivul tău e să fii foarte bun la învățătură.
  • Uneori, să iei o decizie e mai bine decât să nu iei nicio decizie. Gândește-te, analizează, dar la sfârșit, și acționează, nu sta în starea de paralizie în analiză.
  • Unele jocuri de strategie te pot ajuta în luarea unor decizii. De văzut un exemplu de joc la sfârșitul secțiunii curente.
  • Mai întreabă și pe altcineva. Nu lăsa sarcina de a estima exact să fie atribuită integral ție. Cere o a doua opinie.
  • Când ești într-un magazin, fii atent la cum încearcă magazinele să te păcălească să cumperi lucruri – mostrele gratuite, de exemplu. Sau faptul că într-un magazin de haine ești invitat să probezi hainele și îndemnat să le atingi (crește probabilitatea de a cumpăra un obiect cu care am avut contact). Sau faptul că la nivelul ochilor, în magazine, sunt de multe ori puse produse menite să te atragă, nu neapărat însă și cele mai bune. Sau faptul că la ieșirea spre casă sunt poziționate produse pentru ultimul moment, când deja ai obosit să mai evaluezi dacă ai într-adevăr nevoie de produsele respective. Sau tendința din unele restaurante de a pune itemi foarte scumpi în meniu, care să te atragă, de fapt, să cumperi un produs mai ieftin, dar totuși cu preț prea mare, și să te simți bine făcând asta. Exemplu – dacă ai de ales între trei tipuri de pește, de 10, 15, 20, 25, 30 de lei, îl poți alege pe cel de 20 de lei și să te simți bine, că ai luat ceva “mediu”. Dar dacă în restaurant este pește la 10, 20, 30, 100 și 320 de lei, tendința va fi de a cumpăra un produs mai scump. Iar dacă cumperi ceva de 20 de lei, nu vei mai avea senzația că ai luat un produs “mediu”, ci ceva foarte ieftin, aproape cel mai ieftin din tot meniul. “Aș fi putut să cumpăr ceva de 320 de lei, când colo am un pește la abia 20 de lei”.
  • Cere OK-ul părților implicate. Dacă tu spui că designer-ul va face wireframe-ul în 3 ore și 30 de minute, pentru că știi că ăsta a fost timpul lui mediu în trecut, întreabă-l totuși și pe el. Există variabile care nu țin de tine și care pot afecta timpii (poate are probleme cu laptopul și lucrează pe un laptop mai puțin performant, poate e foarte aglomerat într-o anumită perioadă, poate pentru un proiect anume design-ul e nefamiliar și va dura mai mult, pentru documentare).
  • Ține un blog – dacă scrii constant pe un blog, te va ajuta să iei decizii mai bune. Sunt multe procese care sunt facilitate de procesul de scriere – te face să fii atent, să te concentrezi, să poți să acționezi mai bine ulterior.
  • Conștientizează că abilitatea ta de a lua o decizie scade pe măsură ce te folosești de ea. Barack Obama obișnuiește să aleagă dimineața doar între două opțiuni de costum. Atât, nu stă 2 minute în fiecare zi uitându-se la o colecție de zeci de costume, ce i-ar afecta din abilitatea de a lua decizii mult mai importante.
  • În “Predictably Irrational”, de Dan Ariely, carte pe care am citit-o, se spun mai multe lucruri despre felul în care luăm deciziile, în mod greșit, și, paradoxal, în mod tipic greșit, adică facem, repetat aceleași și aceleași greșeli. Exemple:
    • Suntem foarte atrași de termenul “gratis”. Pui “gratis” pe o bomboană de 1 leu și pui prețul de 1 leu pe o bomboană de 10 lei, și toată lumea ia bomboana gratuită, deși prețul de 1 leu pentru bomboana de 10 lei ar trebui să o facă o alegere foarte bună.
    • Apoi, piața cererii și a ofertei poate fi influențată foarte puternic de reclame, și poate apărea o piață pentru perle negre, piață fabricată de modă.
    • Nu există lucruri complet gratuite. Dacă se dă înghețată gratis la o lansare de cofetărie, trebuie să stai la o coadă pentru a obține produsul.
    • Apoi, există lucruri pe care le faci din plăcere (să ajuți pe cineva), dar pe care, pentru bani, nu le-ai face (să ajuți pe cineva, pe bani – ți s-ar părea înjositor să faci zilnic acel task).
    • E foarte greu să reziști tentației de a face lucruri, și asta te afectează în procesul decizional.
    • E greu să renunți la ideea că un obiect pe care îl deții nu e, de fapt, foarte valoros. E greu să scoți din mintea ta faptul că obiectul respectiv are, de fapt, o valoare mai puțin însemnată. Dacă cumperi un bilet la meci și plouă puternic, e furtună, te duci și pe ploaie, deși, în mod normal, nu ai plăti suma respectivă să mergi la meci pe ploaie.
    • Apoi, există efect placebo și dacă îți imaginezi că un medicament mai scump te va ajuta, chiar asta se va și întâmpla. Într-o anumită limită, desigur.
    • Dacă ești într-o stare puternic emoțională, deciziile sunt afectate de acea stare, fie că tu ești conștient de acest lucru sau nu.
    • Dacă ai foarte multe alegeri de făcut, la un moment dat riști să pierzi focusul și să nu mai știi care e obiectivul tău general.
    • Chiar și oamenii foarte onești, dacă li se dă ocazia să fie necinstiți, vor fi așa.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Luarea deciziilor, jocurile:

Multitasking-ul – S-a demonstrat că jocurile pot dezvolta abilitățile de multitasking și concentrarea. Da, am spus bine, un gamer obișnuit va avea abilități mai bune decât o persoană obișnuită la multitasking. Într-un joc de PC trebuie să fii atent la mai multe lucruri în același timp, și asta crește abilitatea de multitasking. De văzut linkul de la sfârșitul secțiunii, pentru un astfel de exemplu.

  • În primul rând, ar fi bine să exersezi multitasking-ul cât mai intens. Napoleon era faimos pentru abilitățile de multitasking, dar ca să ajungi la nivele foarte bune trebuie să faci asta în mod susținut. Exersează și vei avea abilități mai bune. Simplu, nu?
  • Stabilește-ți un timp – 30 de minute voi face doar activitatea X și Y. Asta te ajută să te concentrezi pe ce ai de făcut în acel moment.
  • Dacă vrei să fii eficient la multitasking, e bine să ai un carnețel, și, pe măsură ce îți vin idei, să le notezi rapid pe foaie.
  • Poți lucra eficient la mai multe taskuri în același timp, dar nu vei putea reține datele la fel de bine. E bine să conștientizezi acest lucru. De exemplu, nu învăța și te uita la film în același timp. Lucrurile nu prea funcționează astfel.
  • Studiile nu sunt foarte clare aici, dar se pare că copiii care învață de mici într-un mediu bilingv sunt mai buni la multitasking. Există însă și posibilitatea ca datele să nu fie corecte, pentru că, în multe cazuri, există și alți factori (dacă știi două limbi străine, poate părinții tăi au o putere financiară mai mare, și poate asta afectează calitatea educației în general).
  • E de preferat să separi lucrurile în funcție de tipul de atenție solicitată. De exemplu, poți citi și asculta muzică în același timp. Dar dacă vrei să te uiți și la un film la televizor și la un clip video pe PC, multitasking-ul va fi grav afectat.
  • Ca o notă finală, nu fă multitasking în timp ce treci strada, conduci sau faci activități care ar putea pune în pericol viața ta sau a altora. De asemenea, nu e foarte plăcut ca la o întâlnire cu cineva, tu să stai pe telefonul mobil, sau la o conferință să nu fii nicio clipă atent la ce se întâmplă în jurul tău.
Sau poți testa, de pe site-ul BrainFitness, pentru a îmbunătăți Multitasking-ul, jocurile:
Acum, toate resursele si exercitiile de pe site-ul BrainFitness, care este in romana, sunt contracost insa pretul pe o luna de zile este echivalentul a doua pachete de tigari!!! Dar daca ne gandim la efecte atat intr-un caz, cat si in celalat...eu zic ca merita!
Exista insa un alt site in limba engleza, Brain Metrix, cu resurse la fel de valoroase si unde va puteti face GRATUIT un test IQ sau juca sah cu un partener virtual destul de bun, jocuri de concentrare, de testare a reflexelor, Sudoku sau alte jocuri de antrenare a memoriei si exercitii pentru creier. Alegerea va apartine!!!

NOTA:
    Exercițiile de tipul celor de pe BrainFitness sau  Brain Metrix cresc atât performanta în activități de rezolvare de probleme, luarea deciziilor, învățare, memorizare, concentrare, cat și răspunsul imunitar al organismului, insa, ar putea crea dependenta! Asa ca, jucati-le cu responsabilitate!!!

    Articol scris de Olivian Breda, Internet Marketer si Blogger ce scrie pe olivian.ro.

    Niciun comentariu:

    Trimiteți un comentariu